16.02.2024
Se întâmplă, a fi nevăzută,
Tristețea ascunsă, ce nu se discută,
Un zâmbet schițat în amorțire,
Durere luată, drept fericire.
Vorbe de prisos, frecvent spuse,
Ușor pot genera, vise distruse,
Un cuvânt mai valoros decât o mie,
Tăcerea vorbește, mai mult decât știe.
Din grija prea mare și cu neștire,
Ca bine să fie, prin definire,
Uneori reiese altcumva,
Bunătatea poate și dăuna.
Ce este gratis, dar cu valoare,
Dobândă prea simplă, neatrăgătoare,
Momeală, nonsensul înalt apreciat,
Căderea la greu, denotă luxul expirat.
Opusuri ce se contopesc împreună,
Aceleași materii, dar nu se adună,
Inexplicabilul înțeles incert, anonim,
Dreptate este și-n al său antonim.
(Hâncu)
Hâncu 