Alte vremuri

10.06.2019

Nu pot precum Eminescu, un geniu de condei,
Să scriu natura-n versuri și tot frumosul ei,
Unica folosință nu mai este ceva fantastic,
Iar azi pădurea verde e toată numai plastic!

Și Smărăndița părintelui cu sfânul Nicolai și cal balan,
Nu sunt decât amintirile frumoase citite an de an,
Căci azi elevii sunt mai în drepturi decât altă dată,
Și pot să dea papară ei dascălilor în faptă.

Nu pot să afirm sus și tare precum Coșbuc,
Că vrem pământ! Căci de altfel e bucluc!
Și nimeni astăzi nu cred că se mai roagă,
Căci pe la țară lanuri, rămân de ani pârloagă.

Doar astăzi existența, cât n-ar fi de banal,
Nu se rotește-n jurul acelui caz fatal,
Precum ajunse pe timpuri Ion al lui Rebreanu,
Fiindcă în satele noastre lipsește acum țăranu!

Și cum se face zău, că azi alta ne este grija,
Diferă de cea din ”Tema pentru acasă” de Dabija,
Un paradox total, a unui fenomen masiv și ostil,
Merg toți cu gloata benevol, departe în exil!

Patriotizmul și politicienilor le lipsește pe bune,
Și nu avem eroii a altor vremuri, cu mare nume,
Precum Dan căpitan de plai descris de Alecsandri,
Viteji să scoată țara din impas nu știm de o mai fi.

(Hâncu)

Imperfect

26.04.2019

Prin încercări trecând mereu,
Îmi depășesc propriul eu,
Nu vreau o soartă drept un rol,
Evit să umplu golul, tot cu gol!

Se-ntâmplă să mai am regrete,
Care-mi vorbesc despre defecte,
Din cele vrute și nevrute,
Conștient conștiința ași vrea să uite!

Atunci când lumea mi-e pe dos
Și nu sunt toate cum au fost,
Ași vrea să revină totul lor,
Tristele amintiri – amintirilor.

Nu știu de timpul vindecă toate
Și-acele răni adânc tăiate,
Iar cum în loc nu poate opri,
I-ași da timp timpului, de-a lecui.

Atunci când sufletul doare,
Și e nonsens în exprimare,
Nu-i suficientă doar liniștea,
Ași vrea să tacă și tăcerea!

(Hâncu)