La trecerea dintre ani

A trecut anul, iată-iată va bate pendulul în curând. Nu vreau să zic că acesta a fost cel mai greu sau rău an din toți care i-am avut, mă tem mai rău să nu fie, zic așa cum o spuneu bunicii pe timpuri. Sunt mulțumită de toate câte ne-a adus anul care în curând trece și da trebuie să fim recunoscători pentru toate, ca să nu fim puși la încercări și mai dificile. Cum am mai spus nu vreau să zic că a fost un an rău, dar totuși a fost un an diferit, un an în care am învățat cu toții lecții bune de viață. An în care am schimbat priorități și am ajuns să înțelegem ferm că sănatatea este o prioritate. An în carea am înțeles cât de mult contează libertatea într-o societate și la nivel global chiar. An în care am înțeles cât de mult contează respectul, grija și responsabilitatea fiecăruia față de întrega comunitate, societate și în general umanitate.

2020 este anul care ne-a dat câteva lecții dure de viață, dar necesare pentru a ne trezi spiritul civic, a medita mai profund asupra efectului fluture, deși ne-a distanțat social ne-a apropiat spiritual și ne-a facut mai receptivi unii la nevoile altora, și ne-a dat lecția cea mai necesară despre compasiune. An care ne-a pus la diverse încercări, inclusiv și la rezistența psihologică la presiunile masive de dezinformare sau informare greșită mai bine zis, informații despre diverse conspirații asupra omenirii.

Cred ferm că ne-am învățat lecția și nu doar, suntem și cu tema de casă făcută desinestătător. Nu vreu nimic altceva decât să avem parte de un an bun, în care să revenim la ritmul și regimul obișnuit a unei societăți moderne și să ne îngrijim nu doar de noi înșine dar și de cei din jur.

La mulți ani! Vă urez un 2021 firesc!

Despre timp

Cinșpe ani e mult sau puțin? A vorbi despre timp este relativ și subiectiv. Ajung să constat o scurgere de timp rapidă dar în același timp, îmi dau seama că e vorba de ceva vreme bună. Vreme în care s-au întâmplat și produs multe schimbări, evenimente personal și la cei pe care îi conosc de atâta timp și mai cu seamă la cei cu care nu ne-am văzut de atâta timp.

O provocare frumosă, prin care am acordat ceva timp, timpului nostru pierdut, ca să ne regăsim din nou parcă aceiași care ne cunoșteam, parcă schimbați. Amintiri depănate și relătari post amintirilor comune, schimbări și provăcări ale vieții pe care nici nu bănuiam cândva, că le vom trăi între timp. Frumos timp petrecut împreună și emoții vii, este vorba despre timpul care l-am acordat nouă înșine, pentru al prețui și reveni peste timp în timp, la aceste amintiri, care la rândul lor au constituit un prezent, un prezent doar al nostru.

Emotivă reflecție asupra timpului, dar cred că cu toți o trăim în felul nostru de a fi și fiecare reflectă asupara timpului în timp. Astfel uneori înțelegem că a fost timpul perfect și am realizat ceia ce era mai bine să facem, iar alte ori nu neapărat din remușcări sau regrete dar când avem pierderi dragi ne gândim că am vrea să dăm timpul înapoi.

Este bine ca să ne facem timp, pentru a avea parte apoi de acest timp și de toate ce aduce el între timp. Altfel spus trebuie să acordăm timp timpului, ca să avem parte de emoții vii, amintiri plăcute și dorința de a retrăi careva momente din nou.

Vino Moșule cu daruri II

20.12.2020

Vino moșule, cu daruri, vino și pe timp de pandemie,
Adu-mi daruri multe, la întregul neam și mie.
Vreau sa-ți mulțumesc întâi pentru noua președinte,
Și că ai fost receptiv măcar la această rugăminte.
Vreu ca să subscriu acuma la lista din anul trecut,
Adu-mi și pe celelalte, tote câte nu le-am avut.
Chiar de-o fi să îndeplinești o dorință-n an,
Mai răbdăm, căci de la independență încoace, doar speranțe am.
Vreau parlamentul reformat, căci ș-acum rămâne a fi ostil,
Majoritatea-n el au o neâmpăcată supărare de copil.
Dă-mi guvernul devotat, la al meu naiv popor,
Care să activeze cu fermitate, în beneficiul tuturor.
Dă-mi justiția pe bune reformată, ca la carte,
Nu doar mimări de reforme, din astea neajustate.
Dă-mi mai multe, dă-mi de toate pentru al meu popor!
Ș-acea economie de piață, mult așteptată, în beneficiul tuturor.
Despre dor nici nu se-ncape vreau să ții cont și de el,
Reunind familiile toate, în orice chip și fel.
Și-n ăst an mai vin c-o rugăminte mare-mare,
Zău nu sunt avară, o cer pentru toți cu mare ardoare.
Adu multă sănătate omenirii. Fă magie! Că poți doară?
Fă ca virusul ce ține-o lume întreagă captivă, să dispară!

(Hâncu)

Subiectiv la acest subiect

Despre fățărnicie mulți ar spune că nu este nostim să recurgem la ea. Dar uneori fățărnicia este o dovadă de bună creștere și educație. Evident că este vorba despre anumite limite în care s-ar încadra aceasta. Alegerea de cuvinte potrivite și expunerea lor într-o manieră încât să nu jignești unele persoane. Da, este o fățărie, dar care nu denotă altceva decât o intenție bună, de a evita o ofensă tăioasă adusă la adresa cuiva, care la moment nu ar putea să înțeleagă corect o expunere directă a situației sau faptelor.

Nimeni nu-și dorește să fie ipocrit sau să o facă pe prostul, dar uneori în anumite situații de mare tensiune, o astfel de poziție ar neutraliza o explozie de furie și ar duce la evitarea enunțării acelor cuvinte grele, care uneori dor prea mult și rămân ca cicatrice în timp. Haideți să recunoaștem cu toții că suntem prefăcuți uneori, nu doar din dorința de a fi mai buni și a arăta altfel decât suntem, dar din simpla intenție umană de bunătate și din grijă mare față de cei din jur. Un exemplu ne-ar servi aici fățăria sau minciuna în raport cu proprii copii nu le ruinăm visele și credința în Moș Crăciun, dar la modul direct este o ipocrizie, dar care are o justificare și o intenție de bunătate. Aceiași manifestare o putem avea și în raport cu maturii, din grijă sau din intenția de a nu spulbera vise o facem un pic pe prostul și da, funcționeză!

Cum să-ți dai seamă dacă nu depășești limitele admisibile, despre care am vorbit și că te încadrezi cu ipocrizia în acea bună creștere și educație. Este simplu de tot, dacă după o atare situație în care ai fost prefăcut, nu te simți vinovat și nu ai remușcări și chiar înțelegi că ai făcut un bine sau ai detensionat o relație care era gata să se rupă la un moment dat, înseamnă că nu ai depășit acele norme de bună creștere și grijă, nu ai trecut la situația de a fi grosolan și ipocrit în sensul de vicii omenești. Atunci când ai profitat și ai mințit sau fost fățarnic în scopul de a obține foloase doar pentru sine, neglijind totul și toate din jur, să știi că deja ai ajuns să depășești limitele de bun simț. Astea am avut a vă spune la acest subiect.

Să fii avut i-o muncă mare

05.12.2020

Stereotipurile de multe ori înșeală,
În spatele succesului e multă muncă,
Da, muncă multă, nu e vorbă goală,
Atâta cât umerii pot s-o ducă.

Spunea bunica o vorbă înțeleaptă:
”Învață fă-ți parte de carte,
Căci munca nu-i doar la coadă de sapă,
Cum îți așterni, așa-ți vor merge toate”.

Trebuie mult ca să muncești,
Iar ca să ai în toate spor,
Să ai în viață cele ce-ți dorești,
Aprecieză munca tuturor!

Ș-acelui care a rămas la sapă,
Ș-acelui care a urcat mai sus,
În orice muncă, folosul să încapă,
Nimic nu-i mai prejos și nici presus.

Fiecare își are rostul său,
Inginer, artist, afacerist se poate,
Și omul este om la locu-i, zău,
Câștigând pâinea sa cu demnitate!

Nu privi de sus în jos cu dispreț,
Și nici de jos în sus cu mare ciudă,
Multe nu se compară după preț,
Iar răsplătit ești după merite și trudă.

Rostul muncii este-n avuții,
Avut – este acel împăcat cu sine om,
Care are tot ce-i pe placul inimii,
Și nu pretinde a fi un mare domn.

(Hâncu)