Independenţi de acum 20 de ani

Independenţi de acum 20 de ani,
asistăm la reforme de doi bani.
tot cu probleme de limbă şi etnie,
ne ducem viaţa-n nebunie.

Administrativ trecut-am la judeţe.
Şi-apoi din nou la raioane,
deşi, poporul nimic nu înţelese,
dar din buget se cheltuise milioane.

Şi tot cu gândul la o viaţă bună,
plecat-au însă, fără voie bună,
într-un număr de te trec fiori,
medici, profesori, ingineri, agricultori…

Dar e mai rău, de mii de ori,
că cei plecaţi sunt fiice şi feciori,
sunt fraţi, surori, mame şi taţi,
şi nici de cum deputaţi.

Cei din urmă fiind de putere obsedaţi,
în roşu, verde sau albastru coloraţi,
care închis sau mai deschis,
vieţuiesc în haosul creat, de parcă-n Paradis.

Şi limba-i o problemă firească pentru ei,
mai bine zis problema-i denumirea ei,
nu ştiu pe 31 august ce să sărbătorească,
pe cea română, moldovenească sau rusească.

Şi Mateevici rău făcuta,
când scrise versuri despre ea,
nu-i specificase denumirea,
că imn va deveni, atunci el nu ştia.

De stat, maternă – dulce sau dură,
aceeaşi limbă o sărbătoresc cu toţii,
unii chiar peste măsură, aduc omagii
celeia din gură, umflaţi de băutură.

Luptase vigilent generaţia precedentă,
pentru alfabet, limbă şi independenţă,
dar actualmente se sărbătoreşte în demenţă.
Pierdută e valoarea. Durută e uitarea.

                             (Hâncu)

Anunțuri